 | | |
|
|
|
|
|
|
| SARBATORI LOCALE | |
|
|
In vechime, oamenii din Baciu, legati de cultivarea pamantului si productia agricola, aveau ca unica activitate sociala sezatoarea.
Aici aveau loc jocuri, povestiri, barfe. Chiar si asa era destul o gluma nepotrivita sau o barfa rau intentionata, pentru ca lucrurile sa sfarseasca tragic pentru persoana vizata, situatie care a durat in vremea "prigoanei vrajitorelor", pana la sfarsitul sec. XVIII.
Biserica si scoala sunt cele 2 institutii principale ale satului care au avut un rol deosebit de-a lungul timpului in luminarea oamenilor.
Primii locuitori ai satului fiind maghiari de confesiune Romano-Catolica, parohia a fost infiintata prima intre cultele religioase din localitate, in anul 1462. In cercetaril publicate anul 1494, Entz Geza afirma ca edificiul bisericii Romano-Catolice din Baciu complet refacut ar data din sec. XIII. Cu toate aprobarile necesare, in 1956 biserica greco-catolica a fost demolata, ea neavand valoare arhitecturala.In 1922 si-a inceput activitatea scoala romana de stat.
Inca din sec. XVIII-lea a existat o biblioteca in administrarea bisericii romano-catolice, aceasta fiind ordonata de catre preotul satului in anul 1832.
In perioada imediat urmatoare primului razboi mondial, viata culturala a satului a fost intretinuta de preotul Alexandru Simion, care a infiintat prima reuniune corala precum si o grupa teatrala.
Intre anii 1920-1950 au avut loc numeroase activitati culturale, dintre care cel mai important este infiintarea casei de cultura. In 1932 a fost infiintata Fanfara Societatii de Ajutor in Caz de Inmormantare cu o componenta initiala de 8 membri.
In anul 1931 s-au aratat si aici inceputurile celui de-al 2-lea razboi mondial. Au inceput concentrarile militarea, confiscarea bunurilor in folosul armatei, saparea transeelor pentru delimitarea granitelor. In 1946 mai lipseau inca 30 de persoane, iar numarul final al mortilor declarati a fost de 27, dintre care 2 femei.
Dupa cel de-al 2-lea razboi mondial viata culturala si-a reluat mersul, cu partile ei bune si rele. Printre partile bune a fost in primul rand eradicarea analfabetismului si introducerea invatamantului general obligatoriu. In 1945 s-a infiintat Comitetul Cultural, avand membri romani si maghiari in majoritate.
In 1962 se infiinteaza biblioteca localitatii Baciu, la care au acces toti locuitorii. In sat mai functiona si o asociatie sportiva care era autorizata sa organizeze petreceri taranesti.
Viata politica de dupa razboi a fost umbrita de prezenta unor indivizi veniti de la Cluj cu misiunea de a indrepta cu forta gandirea taranilor.
|
|
|
|
|
|
|
|
| | |
