PREZENTARE LOCALA
Localitatea Baciu este situata la Nord-Vest de municipiul Cluj Napoca, in imediata apropiere, de-a lungul paraului Nadas, pe o lungime de 3 km, intre dealurile impadurite: padurea Baciului si padurea Hoia, pe drumul national Cluj-Zalau si linia ferata magistrala Cluj-Oradea.
In apropierea localitatii se afla Cheile Baciului si padurea Baciului - locul de agrement al locuitorilor municipiului Cluj Napoca.
Localitatea Baciu este o straveche asezare inca din perioada neolitica, fapt confirmat de materialele arheologice descoperite la Cheile Baciului, atestand existenta "celei mai vechi culturi sigur documentata" din Transilvania.
Aici au fost descoperite si trei morminte de incineratie din perioada romana. In 1985 in urma unor cercetari de suprafata in dreptul raului Nadas, s-au mai descoperit fragmente preistorice iar la 1 km distanta ceramica prelucrata si o lama de silex. Tot in apropiere s-au descoperit constructii romane, despre care cercetatorii spun ca au fost locuite de muncitorii din cariera de piatra.
In anumite locuri au fost descoperite portiuni din drumul roman pavat cu pietre Napoca-Porolisum, langa care in 1922 a fost scos la iveala si un cimitir roman.
Prima atestare documentara a localitatii este din 1263 sub numele de Boach, de atunci gasindu-se sub mai multe forme fonetice, iar in 1913 Kisbaes, denumire care se pastreaza si azi in limba maghiara.
Ca in toate satele din epoca feudala, locuitorii erau iobagi, iar documentele atesta ca primii locuitori erau maghiari, nume romanesti aparand doar in sec. XVII-lea.
La primul recensamant oficial din Transilvania din 1784-1787, in Baciu sunt inregistrate 81 case, 483 locuitori prezenti din care 242 barbati si 241 femei, nu existau nobili in sat si nici oficiali.
Localitatea a avut o baza economica agrara, fiind cultivate cereale, legume, vita de vie, si pomi fructiferi. O alta activitate economica este cresterea animalelor precum vaci, porci, cai, oi sau capre.
Dupa cel de-al 2-lea razboi mondial a inceput un proces de modernizare a satului. Primele realizari au fost:
In prezent, dupa desfiintarea formei centralizate de agricultura, locuitorii au revenit la forma de proprietate individuala.
Azi localitata Baciu este un loc tot mai infloritor, cu oameni harnici care au facut ca locul sa arate ca un cartier prosper al Clujului, data fiind si apropierea de acesta. Majoritatea locuitorilor s-au urbanizat, insa unele datini stramosesti se pastreaza si azi.
Suprafata totala a comunei este de aproape 100 ha.
In apropierea localitatii se afla Cheile Baciului si padurea Baciului - locul de agrement al locuitorilor municipiului Cluj Napoca.
Localitatea Baciu este o straveche asezare inca din perioada neolitica, fapt confirmat de materialele arheologice descoperite la Cheile Baciului, atestand existenta "celei mai vechi culturi sigur documentata" din Transilvania.
Aici au fost descoperite si trei morminte de incineratie din perioada romana. In 1985 in urma unor cercetari de suprafata in dreptul raului Nadas, s-au mai descoperit fragmente preistorice iar la 1 km distanta ceramica prelucrata si o lama de silex. Tot in apropiere s-au descoperit constructii romane, despre care cercetatorii spun ca au fost locuite de muncitorii din cariera de piatra.
In anumite locuri au fost descoperite portiuni din drumul roman pavat cu pietre Napoca-Porolisum, langa care in 1922 a fost scos la iveala si un cimitir roman.
Prima atestare documentara a localitatii este din 1263 sub numele de Boach, de atunci gasindu-se sub mai multe forme fonetice, iar in 1913 Kisbaes, denumire care se pastreaza si azi in limba maghiara.
Ca in toate satele din epoca feudala, locuitorii erau iobagi, iar documentele atesta ca primii locuitori erau maghiari, nume romanesti aparand doar in sec. XVII-lea.
La primul recensamant oficial din Transilvania din 1784-1787, in Baciu sunt inregistrate 81 case, 483 locuitori prezenti din care 242 barbati si 241 femei, nu existau nobili in sat si nici oficiali.
Localitatea a avut o baza economica agrara, fiind cultivate cereale, legume, vita de vie, si pomi fructiferi. O alta activitate economica este cresterea animalelor precum vaci, porci, cai, oi sau capre.
Dupa cel de-al 2-lea razboi mondial a inceput un proces de modernizare a satului. Primele realizari au fost:
- electrificarea orasului,
- realizarea unui sistem de alimentarea a populatiei cu apa potabila.
In prezent, dupa desfiintarea formei centralizate de agricultura, locuitorii au revenit la forma de proprietate individuala.
Azi localitata Baciu este un loc tot mai infloritor, cu oameni harnici care au facut ca locul sa arate ca un cartier prosper al Clujului, data fiind si apropierea de acesta. Majoritatea locuitorilor s-au urbanizat, insa unele datini stramosesti se pastreaza si azi.
Suprafata totala a comunei este de aproape 100 ha.